Măgură de Rai
WHO IS MĂGURĂ DE RAI?
Măgura de Rai este marca pentru colecţia de produse naturale unice şi delicioase realizate de Măgură Jina Manastire.
The story of Măgură Jina Monastery...
Amplasat între multe dealuri, văi şi văi, la o altitudine de 1180 m, Mănăstirea Măgura Jina este situată în apropierea Munţilor Cindrel şi a Munţilor Șureanu, fiind un loc pitoresc situat la granița județelor Sibiu și Alba.
Oricum, oricine aude ca aici clima este rece si ud aproape tot anul, şi că zăpada nu se topeşte până târziu, se poate întreba de unde a apărut nevoia de o mănăstire într-un astfel de loc. Răspunsul se găseşte, în primul rând, în comuniunea neîntreruptă pe care ţăranul român a avut întotdeauna cu Dumnezeu. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu oile din satul Jina, cei care petrec o mare parte din an în stagiile din jur şi care aveau nevoie de un loc de rugăciune.
Astfel, la iniţiativa călugăriţei Maria Streulea (care a făcut parte din comunitatea Mănăstirii Râmeț până în 1959, apoi fiind forțat printr-un decret comunist să se retragă în Jina, satul ei natal, piatra fundației a fost pusă în 1991, din 1992, construcţia Bisericii din lemn (Dedicat Naşterii Maicii lui Dumnezeu şi a Sfântului Mare Martir Thecla) a început de meșteșterul Ioan Aloman (mai târziu călugărul Joachim). El a lucrat cu dedicare şi pentru gloria lui Dumnezeu, terminand lucrarea în numai 11 luni.
Mai târziu, între anii 2007-2009, a fost construită și o capelă de cărămidă (pentru a efectua servicii de iarnă), în stil bizantin, dedicată veneraţiei Iconului Maicii lui Dumnezeu "Prodromita" şi duminica Femeilor misterioase.
La început, numărul călugăriţelor era mic şi relativ fluctuator, fără preot. Numai după sosirea părintelui Nicon Sturza, în 1998, comunitatea a început să crească, astfel încât atunci când mama Maria a murit în 2009, mănăstirea a fost formată din 20 de călugăriţe. În prezent, la mănăstire se află 22 de călugări și surori, ghidați de Mamă Abbesa Tolka Barbu și preotul Nicon.
CE FAC EI?
În programul lor zilnic, călugăriţele încearcă să combine armonios rugăciunea cu munca, mănăstirea fiind tributară, la fel ca orice altă unitate monaha, la învăţăturile stabilite de fondatori. Ei sunt. Cuprinde activități cum ar fi pictura de pictură, muzica bisericii, activitățile gospodăriilor; broderii și țesăturile (în timpul iernii), dar și activitățile de fabricare a produselor naturale din plante medicinale și fructe forestiere.
Acest lucru s-a dezvoltat treptat și natural în ultimii ani, devenind o tradiție a locului. De când oamenii ştiu, aici, sătenii uscau grămadă de plante pentru ceai în pod, culesând muguri, afine și zmeură sălbatică pentru sirop și gem, fabricarea brânzei și a altor produse lactate. Maica Maria a avut chiar o vorbă pe care o repeta întotdeauna: "Fă lucrurile locului, pentru că locul te ţine!".
Fără a avea un antrenament specializat în domeniu, Mama Abbesa a început să studieze plantele care cresc în zonă şi proprietăţile lor, să caute reţete tradiţionale şi vechi reţete monastice. Acesta este modul în care aproape fiecare Măgura de Rai. Produsul are propria poveste și este legat de o persoană, de cineva care avea nevoie de ea.
PRODUSUL...
Plantele și fructele medicinale pe care Măgură de Rai le utilizează ca ingrediente pentru produsele lor sunt colectate din flora spontană a împrejurimile mănăstirii; în zona Munţilor Cindrel (poguri de foc, muguri de pin, cornbeam, Sf. Sună de Ioan, urzică, fraţi cu trei pete, cai, fructe, afine, Zmeura, merișoare și altele) sau sunt cultivate în grădina de plante a mănăstirii (mintă, plantain, isop, calendula, busuioc, salvie, rozmarin. Ei sunt. De asemenea, au două plantații de coacăză neagră și zmeură.
Întregul proces, de la cules, uscare, tocare până la preparare, ambalare și etichetare, se face manual. Ei sunt. Folosesc propriile reţete, bazate pe reţete vechi ale remediilor tradiţionale şi monahale. Procesele de preparare vizează conservarea proprietăților naturale ale plantelor și fructelor utilizate ca ingrediente.
